Aurul a fost folosit ca rezervă de valoare timp de mii de ani și continuă să joace un rol important pe piețele financiare moderne. În acest articol, vom examina performanța aurului, atât ca activ suport, cât și ca activ fizic, în ultimii 20 de ani, inclusiv performanța sa în timpul marilor crize mondiale care au avut loc în această perioadă.
Performanța aurului ca activ suport:
Aurul este utilizat în mod obișnuit ca activ suport în instrumente financiare, cum ar fi fondurile tranzacționate la bursă (ETF) și contractele futures. Performanța aurului ca activ suport poate fi observată prin examinarea mișcărilor de preț ale acestor instrumente financiare.
În ultimii 20 de ani, prețul aurului a cunoscut fluctuații semnificative, cu perioade de apreciere rapidă urmate de perioade de scădere. Între 2001 și 2023, prețul aurului a crescut de la aproximativ 250 de dolari pe uncie la puțin peste 2.000 de dolari pe uncie, avand o volatilitate ridicata, determinată de factori precum incertitudinea economică, tensiunile geopolitice și ratele scăzute ale dobânzilor.
În timpul marilor crize mondiale care au avut loc în ultimii 20 de ani, aurul, ca activ suport, a avut tendința de a înregistra performanțe bune. De exemplu, în timpul crizei financiare din 2008, prețul aurului a scăzut inițial, deoarece investitorii s-au refugiat în numerar, dar și-a revenit rapid și a atins noi maxime, deoarece investitorii au căutat un activ de refugiu sigur.
În mod similar, în timpul pandemiei COVID-19 din 2020, prețul aurului a scăzut inițial, deoarece investitorii au vândut active pentru a strânge numerar, dar și-a revenit rapid și a atins noi maxime, deoarece investitorii au căutat un activ de refugiu sigur.
Performanța aurului ca activ fizic:
Pe lângă faptul că este utilizat ca activ suport în instrumentele financiare, aurul este, de asemenea, deținut în mod obișnuit ca activ fizic. Performanța aurului ca activ fizic poate fi observată prin examinarea randamentelor investițiilor în aur fizic, cum ar fi lingourile și monedele.
În ultimii 20 de ani, investițiile în aur fizic au oferit randamente solide, în special în perioadele de incertitudine economică și de criză. Potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, randamentul mediu anual al investițiilor în aur fizic între 2001 și 2021 a fost de aproximativ 8,5%, depășind multe alte clase de active, cum ar fi acțiunile și obligațiunile.
Corelația dintre aur și inflație:
Corelația dintre aur și inflație poate fi observată prin examinarea indicelui prețurilor de consum (IPC), care reprezintă o măsură a inflației în Statele Unite. IPC măsoară modificările de preț ale unui coș de bunuri și servicii de-a lungul timpului. Atunci când IPC este ridicat, indică faptul că prețurile sunt în creștere, ceea ce este de obicei asociat cu inflația. Atunci când IPC este scăzut, acesta indică faptul că prețurile sunt stabile, ceea ce este asociat, de obicei, cu un mediu cu inflație scăzută.
În ultimii 20 de ani, prețul aurului a prezentat o corelație pozitivă cu inflația, ceea ce înseamnă că, odată cu creșterea inflației, a crescut și prețul aurului. De exemplu, în perioada dintre 2008 și 2011, când inflația din Statele Unite a fost relativ ridicată, prețul aurului a crescut de la aproximativ 800 de dolari pe uncie la peste 1.900 de dolari pe uncie.
Corelația dintre aur și S&P 500:
Un alt factor care poate influența prețul aurului este reprezentat de performanța indicelui S&P 500. S&P 500 este un indice bursier care măsoară performanța a 500 de companii cu capitalizare mare listate la Bursa de Valori din New York sau la NASDAQ. Performanța indicelui S&P 500 este adesea folosită ca barometru al sănătății generale a economiei americane.
În ultimii 20 de ani, corelația dintre aur și indicele S&P 500 a fost mixtă. Au existat perioade în care cele două active au prezentat o corelație negativă, ceea ce înseamnă că, atunci când S&P 500 a înregistrat performanțe bune, prețul aurului a scăzut. Cu toate acestea, au existat, de asemenea, perioade în care cele două active au prezentat o corelație pozitivă, ceea ce înseamnă că atunci când S&P 500 a avut o evoluție bună, prețul aurului a crescut și el.
Unul dintre principalii factori care determină prețul aurului este inflația. Din punct de vedere istoric, aurul a fost considerat o acoperire împotriva inflației, ceea ce înseamnă că prețul său tinde să crească în perioadele de inflație ridicată. Acest lucru se datorează faptului că aurul este o resursă finită, iar valoarea sa nu este legată de nicio monedă specifică. În perioadele de inflație ridicată, valoarea monedei de hârtie scade, iar investitorii tind să se orienteze către active precum aurul pentru a-și proteja puterea de cumpărare.
În timpul marilor crize mondiale, investițiile în aur fizic au avut tendința de a avea performanțe bune. De exemplu, în timpul crizei financiare din 2008, cererea de aur fizic a crescut, deoarece investitorii căutau un activ de refugiu. Prețul monedelor și lingourilor de aur a crescut semnificativ, iar unele produse au cunoscut penurii din cauza cererii ridicate. În mod similar, în timpul pandemiei COVID-19 din 2020, cererea de aur fizic a crescut, deoarece investitorii au căutat un activ de refugiu sigur. Prețul monedelor și lingourilor de aur a crescut semnificativ, iar unele produse au cunoscut penurii din cauza cererii ridicate.
Concluzie:
În concluzie, aurul a prezentat o volatilitate semnificativă a prețului în ultimii 20 de ani, cu perioade de apreciere rapidă urmate de perioade de scădere. Prețul aurului este influențat de o varietate de factori, inclusiv inflația și performanța indicelui S&P 500. În ciuda acestei volatilități, aurul a rămas o opțiune de investiție populară pentru investitorii care doresc să își diversifice portofoliile și să se protejeze împotriva riscurilor economice și geopolitice.
Unul dintre avantajele aurului fizic ca investiție este acela că este un activ tangibil care poate fi deținut și depozitat, oferind un sentiment de securitate și stabilitate în perioadele de incertitudine. Spre deosebire de activele pe hârtie, cum ar fi acțiunile sau obligațiunile, aurul fizic nu poate fi devalorizat sau lipsit de valoare din cauza evenimentelor economice sau politice.
Un alt avantaj al aurului fizic este potențialul său de apreciere pe termen lung. În timp ce prețul aurului poate fi volatil pe termen scurt, pe termen lung, acesta a înregistrat în general o creștere constantă. Conform datelor Consiliului Mondial al Aurului, prețul mediu anual al aurului a crescut cu aproximativ 10% pe an în ultimii 50 de ani, depășind rata inflației.
Pe lângă potențialul său ca investiție pe termen lung, aurul fizic poate servi, de asemenea, ca oportunitate de tranzacționare pe termen scurt. Contractele futures și contractele de opțiuni pe aur sunt disponibile la principalele burse de mărfuri, permițând comercianților să speculeze pe termen scurt asupra prețului aurului.
În ciuda avantajelor aurului fizic ca investiție, există și riscuri care trebuie luate în considerare. Unul dintre riscuri este acela că prețul aurului poate fi influențat de factori care nu pot fi controlați de un investitor, cum ar fi schimbările în condițiile economice globale, evenimentele geopolitice sau fluctuațiile cursurilor de schimb valutar.
Un alt risc este reprezentat de costurile asociate cu depozitarea și asigurarea securității aurului fizic. Spre deosebire de activele pe hârtie care pot fi stocate într-un cont de brokeraj sau online, aurul fizic necesită facilități de depozitare sigure, cum ar fi o cutie de valori sau un seif. Aceste facilități pot veni cu taxe și cheltuieli asociate care pot reduce potențialul randament al investiției.
